Pages Menu
Categories Menu

Posted by on Oct 21, 2014 in Arts, Events | 0 comments

Unora le place jazz-ul de elită! Și aceștia tocmai pleacă la Sibiu!

Unora le place jazz-ul de elită! Și aceștia tocmai pleacă la Sibiu!

Ramon Valle, invitat anul acesta la Festivalul Interna'ional de Jazz de la Sibiu / foto Hans Speekenbrink

Ramon Valle, invitat anul acesta la Festivalul Interna’ional de Jazz de la Sibiu / foto Hans Speekenbrink

Faptul că Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu este unul dintre cele mai importante și cele mai longevive din lume pare să fi fost trecut, în ultimii ani, prea ușor cu vederea. Are un sfert din vârsta jazz-ului mondial și o dată de naștere care-i asigură o bună parte din legendă: a apărut în 1970, anul în care își deschidea porțile și cel mai mare eveniment de gen al lumii, Festivalul de Jazz de la Montreal. Ambele au venit pe lume la distanță de numai trei ani de la lansarea campionului european al genului, Festivalul de la Montreux. Performanța e remarcabilă, ținând seama că primele două aveau în pânze suflul unei lumi libere și în schimbare, în timp ce Sibiul își căuta drumul fără prea multe repere, în pâcla ideologică și în amorțeala culturală a țărilor de după Cortina de Fier.

Sau poate din contră, a avut norocul să apară într-o perioadă în care posibilul entuziasm era încă nealterat de liniștea aparentă a disimulării. Primul Club de Jazz din Sibiu apărea cu 45 de ani în urmă, în 1970, ani de deschidere pentru o Românie care, deși își pava cu lozinci revoluționare drumul roșu, privea din când în când înapoi, către un Vest al promisiunilor de bunăstare. Sau, ceea ce ne interesează mai mult în această poveste, către un Vest al muzicii. 1970 era anul în care Nicolae Ceaușescu, vedeta lagărului comunist, făcea o legendară vizită în Statele Unite, la invitația lui Richard Nixon, urmând ca, până la următoarea escapadă… pe Fifth Avenue, care avea să fie marcată trei ani mai târziu, să se lase inspirat de visul american…

Încă puțin extinzând cercul, erau niște ani ai mișcărilor care au schimbat lumea, începând de la revoluția informatică și până la lupta pentru drepturi civile, ai cărei principali beneficiari au fost minoritățile sexuale, femeile și tinerii, și ale cărei prime efecte aveau să se vadă doar puțin mai târziu, în 1979, când în Anglia, o femeie, Margaret Thatcher, a devenit prim-ministru. Și jazz-ul internațional traversa în glorie vârsta marilor experimente, cu explorări în zona latino-americană sau cu incursiuni pe tărâmuri virgine, de unde avea să se nască jazz funk-ul, cu groove-urile lui excepționale, sau senzualul R&B. Chick Corea, John McLaughlin sau Al Di Meola făceau un pas mai departe, către un seducător fusion cu rock-ul și provocând la joacă starurile vremii, de la Jimi Hendrix, la Carlos Santana sau Frank Zappa.

Sigur, în România, jazz-ul se dezvolta sub oblăduirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și și-a început drumul cu încercări timide ale Clubului de Jazz din Ploiești. Au fost anulate rapid din cauza “poluării ideologice” și mutate apoi la Sibiu, unde promiteau să aibă mai mult cheag, sub patronajul Uniunii Tineretului Comunist.

La vecini a fost întotdeauna ceva mai simplu cu toate și, în mod special, cu muzica: ungurii, de pildă, aveau mai multe drepturi, „cei de la cultură” îi mai lasau cu părul mare… La rândul ei, Iugoslavia respira suficient de liber dupa așa-numita „primăvară croată”, consumată la începuturile anilor ‘70, când studenții din Zagreb organizaseră demonstrații cerând, printre altele, libertati civile. Era suficient de „lejer” încât vecinii iugoslavi să-i poata aplauda, „la ei acasa”, pentru prima oara, chiar și pe unii ca Rolling Stones. La noi mai veneau, din când în când, trupe din Est, ca Locomotiv GT, sau din Vest, precum Procol Harum, Suzie Q sau Boomtown Rats.

Jazz/ Alex Howitt

Jazz/ Alex Howitt

Fără să intrăm prea profund în mecanismele subtile, se înțelege că la Sibiu Nicu Ceaușescu a fost, de fapt, cel mai mare susținător și finanțator pe care l-a avut vreodată Festivalul de Jazz, și asta până în decembrie 1989. “Era fascinat de mulțimea de oameni care săreau din trenuri (…) La Sibiu se descărcau trenuri din toate direcțiile. Sala Sindicatelor era neîncăpătoare. Atmosfera, aerul acela deosebit, de incandescență creativă”, avea să explice directorul acestui festival, Hilarius Johannes Konstantin Schmidt, reprezentant al Fundației ProART, care a preluat, din 1997, organizarea acestui eveniment. Iar lucrurile mergeau nesperat de bine.

Muzicieni din țară se adunau o dată pe an la Festival, atrăgând, cu jam sessions și improvizații un public care poate avea ceva din fantezia legendarilor flower power, grupul care făcuse vogă cam zece ani cu o ideologie, până la urmă, chiar potrivită Estului roșu: rezistența pasivă. Festivalul de Jazz de la Sibiu a devenit internațional în 1977, titlu care, desigur, ascundea o realitate ceva mai modestă: la evenimentul din acel an au participat și câțiva muzicieni din Cehoslovacia. Apoi s-a dezvoltat pas cu pas, scriindu-și legenda.

Ediția de anul acesta a Sibiu Jazz Festival a fost lansată ieri, pe 20 octombrie, cu tradiționalul concurs de jazz și cu o expoziție foto, dar pe la jumătatea săptămânii începe defilarea marilor staruri, o serie de excelență care urmează să fie aplaudată până duminică, 26 octombrie. Cele mai multe dintre spectacole vor avea loc la Sala Thalia, pe unde se vor perinda, spunându-și extraordinarele povești, muzicieni din Brazilia, Cuba sau Israel, dar și staruri continentale, din mai apropiatele Austria, Danemarca, Portugalia, Polonia, Belgia, Franţa, Finlanda, Suedia sau Norvegia.

Ediția promite nume importante, nenumărate stiluri și nenumărate genuri, de la muzicieni latin jazz care au un cuvânt greu de spus pe scena internațională, cum ar fi pianistul și compozitorul Ramón Valle, un artist pasionat de ritmurile afro-cubane, sau quartetul saxofonistului și compozitorului israelian Eli Degibri, director artistic al vestitului Festival de Jazz „The Red Sea” – un muzician descris în superlative de cei mai importanți artiști ai lumii, printre care și compozitorul și pianistul american Herbie Hancock.

Chico Freeman - americanul care deschide evenimentul de la Sibiu - la Festivalul din Nines

Chico Freeman – americanul care deschide evenimentul de la Sibiu – la Festivalul din Nines

Chico Freeman – legendă a jazz-ului din New York, deschide Festivalul de la Sibiu. Prin anii 70 începuse să cânte și să compună la New York Chico Freeman, saxofonist de culoare american acum sexagenar, unul dintre invitații acestei ediții a evenimentului de la Sibiu. Ce incredibilă ocazie de a asculta fanteziile unui muzician versatil, strălucitor atât în clasicismul swing, cât și în latin jazz sau genurile de avangardă!

Chico Freeman – un matematician care s-a îndrăgostit, cândva, de trompetă – câștiga, în 1979, trofeul pentru jazz al orașului New York, iar mai apoi își adjudeca un loc în seria muzicienilor jazz din noul val, alături de laureatul cu Grammy Wynton Marsalis sau de copilul teribil al jazz-ului contemporan, John Coltrane. Nu are rost să trecem în revistă impresionanta sa serie de albume sau colaborările de elită, cu o întreagă pleiadă de notorii muzicieni ai genului, mai ales că mulți l-au ascultat deja în 2007, când a fost invitat în Festivalul de Jazz cu o foarte colorată formulă cubaneză. De data aceasta, Chico Freeman vine la Sibiu ca lider de quartet și va cânta joi, 23 octombrie, la Sala Thalia din Sibiu.

James Blood Ulmer - legendă a muzicii jazz din Statele Unite, închide Festivalul de la Sibiu

James Blood Ulmer – legendă a muzicii jazz din Statele Unite, închide Festivalul de la Sibiu

James Blood Ulmer – demonstrații de virtuozitate cu inventatorul punk-jazz-ului. Tehnicile de chitară nu au evoluat prea mult de la moartea lui Jimi Hendrix până acum, spunea, cândva, unul dintre muzicienii importanți invitați anul acesta la Sibiu. Alături de Freeman, din Statele Unite vine la această ediție a Festivalului de la Sibiu un alt muzician emblematic, chitaristul vocalist septuagenar James Blood Ulmer, un artist tentat cândva de sunetele fusion, funk sau jazz-rock, dar interesat deopotrivă de jazz sau de blues-ul de filieră electrică. Prin anii 70 cânta cu faimosul Ornette Coleman, câștigător al premiului Pulizer pentru Muzică, unul dintre inventatorii free jazz-ului și unul dintre liderii mișcărilor free jazz din anii ‚60. Cu nimic mai prejos, James Blood Ulmer este inventator al unui experiment de fuziune free jazz şi funk, din care a rezultat mişcarea punk jazz sau free funk.

Din 1997, Ulmer deține propria companie de înregistrări în Statele Unite, al cărei nume ne-ar putea da o idee cu privire la stilul chitaristului de culoare: „American Revelation”. Și James Blood Ulmer le este cunoscut amatorilor de jazz din România, nu numai din seria albumelor excepționale pe care le-a adunat, cu mândrie, în palmares, dar și pentru că a fost unul dintre primii muzicieni internaționali de legendă care a cântat, după 1989, în România. Ulmer era aplaudat în 1993 la Săla Palatului din Bucureşti de o mulțime de cunoscători, ale căror urechi fine fuseseră atâția ani frustrate de sunete nobile. Anul acesta, chitaristul va urca pe scena Festivalului de la Sibiu împreună cu New Jungle Orchestra, un band format din instrumentişti danezi, suedezi, norvegieni. Acest concert va închide, de altfel, Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu duminică, 26 octombrie.

Alegre Corrêa, mesager al vitalităţii frenetice a Braziliei, invitat anul acesta la Sibiu

Alegre Corrêa, mesager al vitalităţii frenetice a Braziliei, invitat anul acesta la Sibiu

Brasil, Brasil sau jazz în valsuri vieneze cu Alegre Corrêa  – Vă imaginați cele mai frumoase compoziții ale lui Johann Strauss, traduse în cel mai pur limbaj al jazz-ului contemporan și interpretate în noaptea de Anul Nou de un artist creativ, acompaniat de Orchestra din Viena? Să faci muzică este ceva mai mult decât să nimerești corect o înșiruire de note, spunea și Alegre Corrêa, mesager al vitalităţii frenetice a Braziliei, invitat anul acesta la Sibiu.

Chitarist, vocalist, percuţionist şi compozitor, în vîrstă de 54 de ani, Alegre Corrêa este un artist multi-premiat, aplaudat la cele mai mari festivaluri ale lumii, printre care și vestitul Montreux sau mai mititelul eveniment de gen de la Viena. Tot la Viena a pus… în operă îndrăznețul său proiect simfonic. Alegre Corrêa a fost primul muzician brazilian primit în orchestra vieneză, cu care marcat un grandios succes la 1 ianuarie 2000, în Teatrul Sofiensäle, cu Concertul de Anul Nou. Ansamblul a interpretat 13 compoziții de Strauss, rescrise și aranjate într-un limbaj de jazz contemporan de Mathias Ruegg. Concertul a fost înregistrat și lansat pe CD, sub titlul “All That Strauss – Vienna Art Orchestra”.

În 2003 , Alegre Corrêa primea, în cadrul unei ceremonii organizate în Porto Alegre, distincția de Secretar al Culturii din Rio Grande do Sul, în semn de recunoaștere a serviciilor culturale aduse Braziliei, trofeu înmânat de Roque Jacoby (Secretar de Stat pentru Cultură) și de Luiz Carlos Borges (Președintele IGTF) . Tot în anul 2003, Corrêa primea un trofeu pentru servicii culturale, înmânat de primarul orașului Lima. Avea să devină primul artist străin care a primit titlul de Muzician al Anului în Austria, premiu înmânat în Viena de Frank Morak (secretar cultural austriac) și Mathias Rüegg (director al Orchestrei Vienna Art). Colaborator, printre atât de mulți alţii, al legendarului poli-instrumentist brazilian Hermeto Pascual, Alegre Corrêa va urca pe scena Festivalului de Jazz de la Sibiu alături de propriul quintet, concert programat în ultima zi de festival, duminică, 26 octombrie.

Festivalul Internațional de Jazz din Sibiu

Festivalul Internațional de Jazz din Sibiu

 Jazz tânăr european. Jazz-ul european contemporan este reprezentat la Sibiu de doi tineri artiști din Austria şi Belgia, doi instrumentişti (născuţi în 1978, respectiv 1979). Primul este pianistul Martin Reiter, din 2012 profesor de piano-jazz la Conservatorul din Viena și lider de trio apreciat pentru recitalurile susţinute pe diverse scene internaţionale și distins de juriile unor concursuri prestigioase de pe continent. Alături de el, saxofonistul și vocalistul belgian Nicolas Kummert, la rîndul său răsplătit cu premii importante și prezent pe scene prestigioase din peste treizeci de ţări ale lumii.

Vocalista portugheză Carmen Souza, care este, deopotrivă instrumentistă la chitară şi claviaturi electronice, vine la Sibiu la rându-i, cu un palmares impresionant: a fost invitată să cânte pe mari scene precum cele de la North Sea Jazz Festival, London African Music Festival, Leverkusener Jazztage Festival şi peste ocean la Festivalurile de jazz din San Francisco, Monterey sau Montreal. S-a născut în urmă cu 33 de ani la Lisabona și, gândindu-ne la părinţii ei de origine africană, ne putem imagina că va fi o prezență exotică în Festival. Ce insolită mixtură de influenţe ale muzicii Capului Verde cu limbajul modern al jazz-ului european! Carmen Souza, care va concerta la Sibiu acompaniată de un pianist şi de un percuţionist,  impresionează prin interpretările pline de senzualitate, pline de lumină şi de vivacitate ale unui idiom sonor bazat pe dialectul creol.

Jazz / Alex Howitt

Jazz / Alex Howitt

Polonia este reprezentată la Sibiu de Quartetul acordeonistului şi compozitorului Jarosław Bester, faimos pentru insolitul expresiei şi complexitatea conceptuală, care anunță exclusiv compoziţii proprii în care se regăsesc elemente de discurs provenite din muzica clasică şi din jazz-ul contemporan, inspirat, ingenios  redimensionate sonor într-un nou produs artistic finit.

Tot din generaţia tînără au fost aleşi și instrumentiştii români de jazz, conduşi de talentatul, virtuozul pianist Peter Sarosi, nume afirmat cu pregnanţă în ultimii ani, inclusiv pe scene prestigioase ca acelea ale Festivalurilor de gen de la Târgu Mureş şi Gărâna.

5,258 total views, 1 views today

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *