Pages Menu
Categories Menu

Posted by on Feb 27, 2015 in Film, Guest | 0 comments

DOINA RUȘTI: Calea blândă a compromisului

DOINA RUȘTI: Calea blândă a compromisului

De ce eu? - un film de Tudor Giurgiu

De ce eu? – un film de Tudor Giurgiu

de Doina Ruști

Filmul lui Tudor Giurgiu (scenariu: Loredana Novak  & Tudor Giurgiu) De ce eu? reprezintă în mod cert un moment important pentru autor, un fel de rechizitoriu la final de criză socială sau măcar de etapă a ei. Probabil că cea mai evidentă calitate a lui este documentarea scrupuloasă. Dar are ceva mai mult: o poveste simplă, care te face să iei pauză pe bune de la derizoriul cotidian. Este o construcție morală, pe care Tudor Giurgiu o împărtășește în primul rând cu milioanele de spectatori care s-au uitat la televizor în anii marii neputințe, când stăteai cu ochii lipiți de ecran și nu înțelegeai cum de justiția e slabă, cum de guvernații sunt nepăsători, cum de în țara asta nu se poate face nimic și toate celelalte lucruri care, tocindu-se de-a lungul timpului, au ajuns să intre în rutina istoriei.

De ce eu? îți arată rotițele unui mecanism social în câteva scene simple și atât de tipice pentru intrarea în societate a oricărui ins, încât  este imposibil să nu te simți atins de ele. Nu există nimic agresiv în ceea ce i se întâmplă lui Cristian Panduru, personajul filmului. De fapt am vrut să spun: nimic din ceea ce nu cunoașteți. Orice om care a avut o slujbă a cunoscut și partea băloasă a sistemului. Personajul filmului trăiește exact aceleași lucruri pe care le știe orice om din primii lui ani de serviciu. Face cunoștință cu marea și folositoarea lecție a vieții: ori intri în horă ori ești eliminat. Și acesta și este meritul poveștii.

Nu avem de-a face cu un comisar Catani, cu unul dintre acei luptători îndârjiți până la moarte. Procurorul Panduru este doar un om în raport cu șandramaua socială din care facem parte cu toți. Îl știi mort de la începutul filmului și cu toate astea te lipești de viața lui, de destrămările lui. De aceea nici n-o să insist pe aspectele grave ale mesajului ori pe importanța lui capitală în actualul moment al istoriei nostre, ci pe faptul că este o poveste foarte bine construită. Într-un film convingător, nici nu mai contează subiectul. De altfel, sala (de la Cinema Pro) părea electrizată. Nu se auzea nicio șoaptă, niciun foșnet de hârtie. Și asta pentru că filmul are atmosferă, are emoție. Construiește un erou care te contamineză cu povestea lui. Are personaje.

Iar aici trebuie să remarc faptul că jocul actorilor este unitar, supravegheat la milimetru, încât aproape că, pe lângă replici, simți și respirația lui Giurgiu în vecinătate. Emilian Oprea, interpretul rolului principal, face un joc de excepție, cu nuanțe, cu subtilități de atitudine. De asemenea mi se pare notabil prin naturalețe Mihai Smarandache, actor de talent evident. Aproape toată distribuția e la înălțime. Mihai Constantin, în rolul șefului direct al lui Cristian Panduru ține conflictul printr-un joc care dovedește tact și implicare, iar Alin Florea face un Lele foarte autentic. Le fapt, în film se numea Leca, dar îți vin imediat în minte scenele din casa lui Lele, transformate în spectacol de  către televiziunile de pe vremuri.  Sore Mihalache – la fel de bună ca și în muzică.

Premiera filmului De ce eu?

Premiera filmului De ce eu?

Substanța filmului vine și din imagine, și ea foarte elaborată. Pelicula, cu efecte documentare, devine treptat anticipativă, de exemplu, oferind la un moment dat un portret în negativ al eroului condamnat aprioric. Atenția la detalii se manifestă pe tot parcursul filmului, care la final are și un fel de post scriptum, legând povestea de faptele reale. Totuși, nu vă recomand să căutați în film detaliile morții procurorului Panait, care a inspirat acest film. El nu explică un caz, ci doar meditează asupra unui moment istoric, lucru sugerat în mai multe rânduri, inclusiv prin muzica filmului, care face de câteva ori trimitere la tristețea generațiilor condamnate: Cine din noi va muri/ Înainte ca trupu-i să moară?/ Cine-o să-şi lepede inima-n colb / Insuportabil de mare povară?

Tudor Giurgiu este un regizor cu sensibilitate artistică și cu o mare slăbiciune pentru public.  Am spus slăbiciune pentru că respect suna prea didactic. Dar de fapt amândouă sunt exacte. Nu-și va înșela niciodată publicul în numele unui teribilism sau al unor găselnițe aducătoare de aplauze efemere. Iar aceasta înseamnă foarte mult. De ce eu?  este povestea unei nedreptăți care ne-a torturat mai mulți ani și o cale de a lua parte la reconstituirea ei. Fără ornamente și fără eschibiționism epic, este și una dintre cele mai convingătoare povești despre compromisul uzual. Dacă vreți, este o replică la Străinul lui Camus, în notă politică.

Caseta tehnică

De ce eu?

Produs de

Libra Film Production

Tudor Giurgiu, regizor

Oana Giurgiu, producător

Borislav Chouchkov, producător

Marius Panduru, imagine

Réka Lemhényi, montaj

1,934 total views, 1 views today

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *