Pages Menu
Categories Menu

Posted by on Jan 21, 2017 in Story | 0 comments

Am vorbit cu băimăreanul care transmite din Vișeul de Sus către New York

Am vorbit cu băimăreanul care transmite din Vișeul de Sus către New York

Sunetele maramureșene, aproape la fel de maleabile și cu un grad asemenător de universalitate în structură ca etalonul absolut în zona plajei acustice generale, anume ritmicitatea africană, sunt foarte compatibile cu secvențele specifice muzicii contemporane, spune antropologul băimărean Peter Pap, un pasionat care și-a încifrat rezultatele cercetărilor din ultimii ani în muzică, folosind tehnologii avangardiste și adăugând astfel noi formule estetice zonei electro-experimentale.

Maramureșul ar avea altă identitate dacă frunzele ar scoate alt zgomot atunci când pică prin pădure, dacă plânsetul unui copil s-ar izbi altfel de pereții caselor din jur, dacă o chiuitură ar străbate alt aer până să-și găsească ascultătorul. Cel puțin asta am înțeles eu de la Petru Pap, care a pornit de la studiul sunetului în general, o bătaie într-un lemn, o crenguță care se rupe, structuri care devin mentale dacă o comunitate este expusă la ele într-un interval considerabil de timp.

La început nu a fost deloc vorba de acea formă organizată de sunete pe care oamenii au numit-o cu titlul generic de muzică. Sunetul pur este, de fapt, forma cea mai evoluată a plajei auditive, spune Pap. În timp ce muzica este, să zicem, cea mai accesibilă formă a acesteia. “Este, dacă vreți, o formă de hrăni bebelușul de doi ani, care încă nu știe să mestece. I se prepară ceva ușurel, iar el doar trebuie să înghită. Muzica este fast food-ul ariei acustice. Este făcută ca oricine să o poată consuma”, spune Petru Pap. Studiul are, însă, și un remarcabil vehicul de promovare, The Deep Sound of Maramures, un proiect care integrează, în structuri artistice contemporane, aceste cercetări antropologice din aria acustică tradițională.

„Compozițiile incluse pe albumul The Deep Sound of Maramures amestecă diverse dispoziții audio, de la  ambiental, la dancefloor trance, cu un traseu premeditat al fiecarei piese, care crește în mod organic, pornind de la un sunet “găsit” în mediul său natural. Petru a înregistrat diverse sunete din natură, pe care le-a înglobat în fundația unei piese muzicale, refuzând insistent remixuri-urile specifice muzicii pop, unde printr-un sampling simplist pot fi construite piese ușor identificabile pentru urechea ascultătorului. Petru construiește strat peste strat, Sunetul Profund al Maramureșului, un proiect care-i permite zonei să își cânte propria muzică, printr-o abordare antropologică și etnografică”, spune Prof. Lee Blackstone, de la Sociology State University New York, care a inclus cercetările lui Petru Pap într-un studiu propriu și le-a transformat, apoi, într-un curs special, care se studiază la Universitatea din new York.

Peste o săptămână, pe 28 ianuarie, proiectul va fi prezentat publicului larg, în cadrul unei transmisii online din Vișeul de Sus, un eveniment realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, care se va bucura de recenzia specială a profesorului Ricardo de  Ostos, arhitect experimentalist din Londra. Organizat de Centrul Cultural Social din Viseu, Asociația AsCult din Baia Mare, CFF Vișeu de Sus și Asociația Vasile Tomoiagă,  proiectul propune o abordare hibridă interdisciplinară, fiind un mod insolit de prezentare a unor studii academice: selectate dintr-o infinită plajă a posibilelor zgomote naturale, sunetele capătă înțelesuri noi, găsindu-și un loc inedit în cea mai accesibilă zonă a ariei acustice, muzica. Prezentat în premieră la Haga, apreciat la Paris și, la finalul anului trecut, într-o transmisie duplex între Baia Mare și Sociology State University din New York, proiectul The Deep Sound of Maramures este, în egală măsură, o provocare pentru lumea muzicală, adăugând legende și o reinterpretare inedită celui mai pur stil electro contemporan.

Concertul, un concept nou, interdisciplinar, care combină multiple elemente, de la spectacolul audiovizual, la secvențe de film documentar, muzică electro experimentală şi o cercetare etno-antropologică despre cultura veche maramureşeană, include intervenții ale unor iluștri artiști etnologi, printre care ilustrul instrumentist Ștefan Andreica, din Vișeul de sus, și dansatorii “Ansamblul Maramureșului”, condus de doctor Anuța Pop. Evenimentul va avea loc în incinta CFF Viseu de Sus, unde poate fi găsită faimoasa mocăniță din Valea Vișeului, una dintre cele mai importante valori culturale și tehnice naționale, fiind vorba de ultima locomotivă cu abur din lume care circulă pe o cale ferată forestieră. Mocănița a funcționat fără întrerupere începând din 1932, anul în care a fost inaugurată șina, o linie cu ecartament îngust, făcută după modelul austro-ungar.

DEB: Dintr-o infinită plajă a posibilelor zgomote naturale, categorie care include și frecvențele pe care nu le percepem, deși mai ales acestea ne influențează viața, muzica este, cel mai probabil, cea mai vulgară construcție, spuneti dvs, de vreme ce este ca o pastilă gândită să înglobeze artificial o serie de sunete pure, aranjate după o gramatică anume, astfel încât întregul să fie cât mai ușor de digerat. Ati putea face o distinctie intre posibilele forme pe care le poate capata sunetul, menționand ceea ce este specific pentru Maramures (și ce anume le dă această specificitate), totul raportat la gramatica specială pe care o reprezinta muzica?

Peter Gate: Din punctul meu de vedere, nu există limitare strict conceptuală a formelor pe care poate lua sunetul. Există, în schimb, limitarea noastră fiziologică de identifica zgomotele, respectiv caracterul conștient al acțiunii de a asculta orice tip de mesaj audio. Din punct de vedere strict antropologic, ne aflăm într-o etapă cu  limitare în ceea ce privește  modul în care sunt percepute și sortate mesajele audio din plaja sonoră. Toate creațiile muzicale, de-a lungul vremii, ilustrau un anume specific, agreat de mediul în care erau acestea create. De accea, în cazul unui demers de cercetare în direcția aceasta, s-ar putea mapa foarte multe date socio-culturale dintr-un trecut foarte îndepărtat. Maramureșul, în acest context, a reprezentat în trecut, tema câtorva studii interesante. Specificitatea sunetelor din Maramureș, din punctul meu de vedere, reprezintă un caz interesant în sensul universalității sonore. Mai exact, am observat o maleabilitate ritmică deosebită a ritmurilor vechi maramureșene, care permit unui tip de muzică actual numeroase conexiuni sonore. Este, parcă, o adaptabilitate universală a unui ritm complex dar care permite o deschidere spre numeroase și diverse abordări ritmice. Nu degeaba au fost semnalate de diverși cecetatori asemănări structurale ale muzicii vechi maramureșene cu anumite aspecte din muzica africană, ceea ce ritmic este și va fi un etalon absolut. De asemenea, există și o varietate de frecvențe speciale, care au fost, de fapt, principalul meu punct de interes. Variațiile de frecvențe ale sonorităților maramureșene mi-au permis să descopăr galerie acustică impresionantă, atât din punctul de vedere al creatorului, cât și din cel al consumatorului de sunet fin.

DEB: Pasiunea dvs. a suscitat interesul mai multor universități din străinătate. Un profesor universitar din New York, Lee Blackstone, un om cu o educație muzicală deosebită, pe lângă performanțele științifice, v-a solicitat un interviu despre acest studiu, pe care l-a evaluat drept avangardist și fascinant, o conversație care urma să fie inclusă într-o carte de cercetare pe această temă. Ne puteti detalia principalele teme de interes pentru dumnealui și felul în care a comparat sunetele din Maramureș cu alte tipuri de sunete, studiate în cadrul altor grupuri de cercetare? Care ar fi un beneficiul imediat al studierii zonei acustice din perspectivă antropologică?

Peter Gate: Prof. Blackstone are o abordare ușor diferită, el analizează faptele din punctul de vedere al sociologiei culturii, fiind axat pe  identificarea diverselor forme și sisteme de creare a muzicii în zona aceasta a lumii.  Manifestările acestui “meștesug” reprezintă punctul de plecare pentru studiul său aprofundat de sociologie aplicată pe cultura tradițională și cea contemporană. Lee a fost fascinat de platforma deja existentă a tradițiilor sonore maramureșene. Studiul său se îndreaptă spre o concluzie vis-a-vis o realitate socio-culturală, în perspectiva dinamicii socio-economice. În urma unui asemenea studiu s-ar putea trage câteva concluzii foarte interesante și despre starea reală a percepției culturii noastre. Beneficiile ar putea fi numeroase, asemenea analize aprofundate pun de mult e ori degetul pe rană, iar la noi s-ar putea să fie momentul. Profesorul Gheorghe Pop, de pildă, remarca faptul că muzicologul Bela Bartok, la analiza melodiilor maramureșene, isi da seama după studii comparative, că mai multe melodii din folclorul maramureșean au o structură și o linie melodică asmănătoare cu structura și linia melodică a folclorului  african, mai exact din zona Africii apusene. Sunt, practic, elemente sonore care definesc cultura tradițională, ca avand un “interes străbun pentru inedit și autentic “.

Aceste piese muzicale, denumite de prof. Pop “melodii de dans cu forme nedeterminate”, sunt structuri de sunete pe care azi le putem clar denumi ca fiind experimentale, adică deschise spre inovații. Cultura noastra tradițională a fost teoretic, întotdeauna deschisă, doar direcțiaîn care a evoluat mentalitatea noastră, felul nostru de a-l percepe,  a făcut ca noi să o simțim ca fiind ceva rigid. Este exact ca și optica greșita pe care o avem azi despre statuile grecești fără brațe. Toată cultura noastră tradițională s-a construit pe simțire, instinct și creativitate. Este exact ceea ce trebuie să redescoperim activ!
Dintotdeauna, muzica se ascultă pe baze strict emoționale. Dar simplificarile liniilor melodice și uniformizarea stilurilor a creat un public nepretențios. Cei care produc muzică o crează exact la nivelul la care sunt așteptările publicului și, evident, integritatea artistică a creatorului. De asemenea, nivelul de cultură al celui care ascultă nu reprezintă neaparat un etalon în ceea ce privește calitatea auditoriului. Cultura trebuie produsă, livrată, consumată conștient și,  mai ales, inconștient! Iar selecția nu trebuie facută niciodată pe principii de trend. Sunetul, în general, și muzica (din punct de vedere social) furnizează date concrete despre noi toți. Practic, fiecare își poate face un mic test de instinct și motivație muzicală. Cum? Când? De ce? Ce anume consumi. Dacă oricum consumam diverse mesaje audio la modul inconștient, atunci macar consumul conștient să fie mai selectiv.

DEB: Au urmat propunerile de duplex cu Universități de prestigiu din lume. Un prim eveniment a avut loc în 25 Octombrie, cu Sprijinul ICR și în parteneriat cu State University of New York și OWWR Radio New York. Acest prim duplex, din Baia Mare, a avut o audiență organică, fără promovare, de 30.000 live. Ne puteți explica exact conceptul acestui tip de eveniment, menționând de ce credeți că are o asemenea importanță pentru lumea Occidentală? Cum a fost primit de România?

Peter Gate: E un prim pas al unui proiect experimental, care se dezvoltă pas cu pas. Anumiți pași nu trebuie grăbiți dar alții, în schimb, trebuie să se desfășoare într-un ritm destul de alert. Conceptul de bază al TDSOM este promovarea culturii experimentale, și prin aceasta înțeleg arte vizuale, sunet,  arhitectură, mișcare, educație. Acest concept nu ține cont de trend sau de expectații. Tipul acesta de manifestare trebuie să aibă graduație în ceea ce privește dinamica caraterului sau experimental. Feedbak-ul extern a fost mai mult decât mulțumitor, deși din punctul meu de vedere aceasta nu este un etalon sau o preocupare. Formele de expresie experimentale sunt foarte bine privite. Îmbucurător este că, în paralel, crește gradual și aspectul academic al acestui proiect. În fond, mesajul general este cel mai important. După cum am spus, proiectul are foarte multe asptecte, iar cumulul rezultatelor acestora va fi esential. În România, numeroase instituții și persoane au apreciat și au înțeles inițiativa și produsul în sine, chiar mai multe decât mă așteptam, aceasta în sensul în care acest tip de produs este și va fi de nișă încă o perioadă de vreme.

Peter Gate

DEB: Urmează, pe 28 ianuarie, un al doilea eveniment, transmisia urmând să fie făcută din Vișeul de Sus. Quick Mobile din Baia Mare va furniza camere de luat vederi de ultimă generație (7) și drone pentru filmări. Centrul Social Cultural din Vișeul de Sus asigură organizarea locală.  Menționând ce ați adus nou, ce ați perfecționat între timp sau ce ați mai descoperit, ne puteți detalia conceptul acestui eveniment?  Ce urmează, mai exact, să faceti?

Peter Gate: Tipul acesta de format de eveniment se intenționează a fi unul în primul rând deosebit de  accesibil. În organizarea Anuței Pop, doctor în etnografie și co-autoarea proiectului, vom pune la punct evenimentul concert la Vișeu, zona care a fost, de altfel, inspirația originală a proiectului. Va fi transmis simultan pe mai multe platforme online, inclusiv cu camera 360. Este un eveniment care va fi din ce in ce  mai experimental, în sensul în care prezentarea și formatul încearcă să se diferențieze față de alte produse culturale. Dinamică evoluției tehnologice oferă niște alternative interesante pentru cine are de gând să diversifice și să se diferențieze. Eu nu cred în “clonarea” produselor culturale, deși, din păcate, cu asta avem de a face în contemporan, la nivel internațional. Dar, în măsura în care cererea nu dictează, aceștia sunt parametrii de consum. În exterior există, din fericire, un trend în a incerca să oferi ceva diferit unei piețe care se așteaptă la ceva diferit. Din păcate la noi nu a ajuns încă acest vânt.

The Deep Sound of Maramures

DEB: Un următor eveniment va fi făcut în parteneriat cu o universitate din China, acesta urând să fie debutul unui turneu internațional, care va presupune atât o serie de conferințe pe teme științifice, cât și o serie de “vulgarizări” de tip fast food, anume o serie de concerte. Ce le veți spune celor proveniti dintr-o altă cultură și care sunt principalele lucruri pe care le stiți deja despre cultura lor, desigur, din perspectiva ariei dvs de preocupări?

Peter Gate: Da. Proiectul evoluează natural. În urma câtorva solicitări, vom încerca în viitorul apropiat să organizam un turneu în Statele Unite și Canada, care se pare că va fi precedat de încă un  Live Event, probabil cu China. Aceste conexiuni cu alte culturi, realizate prin proiectul TDSOM, se concretizează chiar foarte firesc. Este, cred eu, o deschidere spontană, datorată unor conexiuni firești rezultate din o serie de reflexe culturale. Consumul de cultură în exterior, într-o măsură mare, este un fenomen mult mai natural, și această stare de fapt face ca un produs să treacă mai ușor de diverși factori perturbatori, până cand ajunge la consumator. De asemenea, să înțelegi un astfel de produs cultural este este mai ușor, pentru că mesajul proiectului, incifrat cu mijloacele tehnologice, este foarte variat ca arie de tăiri. In cadru acestui tip de format, fiecare manifestare este diferita, incercam sa nu diversificam mijloacele de expresie, deci cred ca pentru urmatorul event vom veni cu altceva. “Ciocnirile” culturale sunt extrem de savuroase cand un asemenea produs cultural acceseaza un alt fel de ascultator, iar  atunci apare curiozitatea si se naste turismul cultural.

 

976 total views, 2 views today

Post a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *